sâmbătă, 11 aprilie 2009

Manastirea Sucevita, nestemata a ortodoxismului de rasarit

Ne continuam itinerarul prin Bucovina. 
Dupa ce ati vizitat Manastirea Moldovita urmati DN 17A catre Radauti. Veti traversa o zona minunata, cu un pitoresc impresionant care iti taie respiratia si te face sa crezi ca ai ajuns intr-un teritoriu desprins parca de realitate. Memorati aceasta priveliste si pastrati-o ca pe un medicament pentru perioada cand veti reveni in orasele sufocante. 

Dupa putin timp veti ajunge la Sucevita, o comuna cu aproximativ 2600 de locuitori in care, pe malul paraului cu acelasi nume, se gaseste o alta ctitorie de seama, un nestemat al ortodoxiei romanesti, Manastirea Sucevita. Faima acesteia a traversat demult hotarele tarii noastre, datorita valorii sale complexe dar si a rolului educativ religios-cultural, ea inscriindu-se in randul operelor de cultura universala. 

Manastirea a fost construita in ultimul deceniu al secolului al XVI-lea, din ordinul familiei domnitorilor Movila, in stilul arhitectural moldovenesc care imbina elementele de arta bizantina cu cele gotice, la care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor biserici de lemn din Moldova.

Manastirea Sucevita este una de mari proportii, cu incinta patrata si turnuri de paza. Ea pastreaza planul trilobat si stilul din epoca lui Stefan cel Mare, cu pridvorul inchis. Exista insa elemente care constituie un evident ecou al arhitecturii din Ţara Românească si anume celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legaţi prin arcuri în acoladă - plasaţi mai târziu pe laturile de sud şi de nord, prin excelenţă "munteneşti’).

Iconografia interioara pastreaza in general traditia aducand totusi in prim plan peisajul, inclusiv florile la nimbul “Maicii Domnului” de pe bolta. In anul 1596 se picteaza peretii exteriori cu cel mai mare numar de imagini religioase existent pe o biserica din tara.

Mănăstirea Suceviţa este singura din grupul bisericilor cu pictură exterioară din Bucovina care îşi păstrează latura de nord. Aici este reprezentată scena "Scara virtuţilor", cea mai impresionantă prin amploarea şi contrastul dintre ordinea îngerilor şi haosul iadului. La Sucevita, “testament al artei vechi moldovenesti” (Paul Henry), “Arborele lui Iesei”, “Cinul” sau “Scara lui Ioan Climax” capata cea mai vasta interpretare iconografica romaneasca, fiind unele dintre cele mai valoroase compozitii ale picturii noastre medievale.

Daca sunteti pasionati de arta medievala veti fi incantati sa descoperiti in complexul cultural-artistic de la Mănăstirea Suceviţa, reunite, arhitectură religioasă, de apărare şi civilă, monastică, pictură, sculptură în lemn şi piatră, broderii, manuscrise miniate şi argintărie. 

Niciun comentariu: