joi, 25 iunie 2009

La Multi Ani, Rapidul meu drag!

Acum 86 de ani, pe 25 iunie 1923, a luat fiinta "Asociatia culturala si sportiva CFR", urmand ca in luna septembrie a aceluiasi an sa se nasca si echipa de fotbal, inaintasul Rapidului de astazi.
Totul a pornit din pasiunea si respectul unor muncitori de la Atelierele Grivita pentru fotbal, acestia reusind sa transforme un vis in realitate formand o echipa a sportului rege care isi intisese regatul si intre granitele tarii noastre. Aceasta realitate dainueste si astazi, dupa atatea decenii, putine echipe din Romania putand sa se laude cu o traditie asa indelungata ca a Rapidului.
Asadar, in septembrie 1923, maistrul Teofil Covaci si strungarii Grigore Grigoriu si Geza Ginzer, de la atelierele Grivita, semnau actul de fuziune intre "Atelierele" si "Excelsior". Numele echipei era CFR Bucuresti iar culoarea visinie, aleasa pentru echipament chiar de sotia lui Grigoriu, avea sa devina in timp simbolul giulestenilor si al unei iubiri fara seaman.

Presarata cu bucurii dar si cu dezamagiri, istoria unica a Rapidului a facut din aceasta echipa atat de iubita "un fenomen", "o stare de spirit", echipa "celor multi", echipa minunata care starneste pasiuni nebanuite. Fiecare din cei 86 de ani ai existentei echipei giulestene reprezinta o fila de istorie, istorie vie a uneia dintre cele mai iubite echipe din toate timpurile, poate cea mai iubita.
Muncitorii de la Atelierele Grivita au fost primele personaje ale istoriei alb-visinie. A urmat apoi epoca de aur a "minunei blonde" Giussy Baratki si a lui Ionica Bogdan, dominatia Rapidului in Cupa Romaniei cand a castigat sase trofee consecutiv, traditionala rivalitate cu Venus si nu in ultimul rand, celebrele meciuri din Cupa Europei Centrale, printre care si controversata finala care trebuia sa se dispute cu ungurii de la Ferencsvaros.
Infiintata pe 9 august 1932, Divizia Nationala este suspendata din cauza celui de-al doilea Razboi Mondial iar Federatia organizeaza Cupa Basarabiei, sau "Cupa de Razboi", competitie inceputa in toamna lui 1941 si incheiata in luna mai a anului urmator, pe care Rapid a castigat-o, devenind campioana (neoficiala) a Romaniei: 2-1 in finala cu CFR Tr. Severin.
Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial a urmat o perioada destul de dificila si totodata confuza deoarece Rapidul alterna intre Divizia B si obsedantul loc secund in prima liga.
Primul titlu de Campioana a Romaniei, recunoscut, castigat de Rapid, a fost cel din editia de campionat 1966-1967 atunci cand, inainte de ultima etapa, echipa giulesteana avea un avans de 2 puncte fata de a doua clasata, Dinamo. Ultimul meci al acelui campionat a fost disputat de catre Rapid la Ploiesti. Formatia de aur antrenata atunci de Valentin Stanescu si Victor Stanculescu a reusit performanta de a fi Campioana Romaniei, scriind istorie in Potcoava si recompensandu-i pe fanaticii suporteri care au sarbatorit fara precedent, intorcandu-se pe jos acasa, de la Ploiesti.
Acea formatie de aur era formata din jucatori din acelasi pretios metal, in inimile sustinatorilor visinii: Rica Raducanu, omul spectacol, portarul care a fost surprins in offside(!) Nicolae Lupescu, jucator de baza al Rapidului dar si al selectionatei nationale, profesorul Ion Motroc, tanarul Vasile Stefan, Dan Coe, unul dintre cei mai buni fundasi centrali din Europa, Ilie Greavu sau "Cauciuc", pentru multa vreme emblema Rapidului. De asemenea, Constantin Dinu, jucatorul de la care porneau atacurile de 24 de karate ale Rapidului, Constantin Jamaischi, regretatul Nicolae Georgescu, atacantul Viorel Kraus, Teofil Codreanu sau "Parpala", omul care a eliminat practic Trakia Povdiv, Emil Dumitriu II sau "Nichi", brazilianul din Giulesti, Ion "Puiu" Ionescu, golgeterul prin excelenta al echipei feroviare, Constantin Nasturescu, extrema de aur a echipei, Alexandru Neagu, jucator care a ramas fidel Rapidului pana la sfarsitul carierei sale.
Imaginea echipei victorioase de atunci dainuie si impresioneaza si in zilele noastre.

Visul a devenit din nou realitate dupa trei decenii, atunci cand, dupa o dificila asteptare, Rapidul cucereste cel de-al doilea titlu de campioana nationala. Asteptat vreme indelungata, acest trofeu castigat de favoriti a declansat fiesta alb-visinie in intreaga tara.
Pe acea perioada a istoriei Rapidului si-a pus amprenta geniul lui Mircea Lucescu, antrenorul si omul care a adus o noua mentalitate la echipa schimband pozitiv atat imaginea cat si rezultatele Rapidului.
Cred ca niciunul dintre suporterii rapidisti nu va uita acea zi magica cand magnificul Rapid a castigat mai mult decat un trofeu. Din acea echipa faceau parte campionii: Bogdan Lobont, ingerul pazitor al portii rapidiste, Nicolae Stanciu, vesnicul capitan, Stefan Nanu, "piticul atomic din Giulesti", Mugur Bolohan, Mircea Rednic, Bogdan Andone, Dorel Mutica, Adrian Iencsi, Ov. Maier, "Motul" Ioan Ovidiu Sabau, Danut Lupu, Zeno Bundea, Marius Maldarasanu, "Cobra" Constantin Barbu, magicianul Ionel Ganea, Sergiu Radu, Marius Sumudica, Daniel Pancu, "Ronaldo din Giulesti", echipa condusa catre victorie de antrenorul Mircea Lucescu.
Vremuri frumoase, cand Rapidul spulbera orice adversar, de la fiecare partida asteptandu-se doar victoria. Dupa multi ani, Rapidul are din nou o imagine de adevarata campioana, o echipa si o familie adevarata, temuta de orice adversar.

Cel de-al treilea titlu de campioana nationala a fost castigat in anul sarbatorii celor opt decenii de la infiintare. Cel care a castigat titlul ca jucator giulestean in sezonul 1998-1999, Mircea Rednic, a reusit aceastea performanta si din postura de antrenor.
Rapidule era, ca si atunci, o echipa omogena si puternica. Din acea familie, care a cucerit titlul de campioana in sezonul 2002-2003 faceau parte jucatori ca Emilian Dolha, capitanul Adrian Iencsi, Vasile Maftei, Florin Soava, Danut Perja, Nicolae Constantin, Nicolae Grigore, Marius Maldarasanu, Valentin Badoi, Robert Ilyes, marocanul Zyiati, Lutu, Manuel Godfroid, Daniel Niculae, Florin Bratu si Robert Nita. Acestia sunt eroii care au dus fenomenul Rapid pe culmile gloriei facandu-ne pe noi, rapidistii, cu adevarat fericiti.
Dar poate cea mai importanta performanta din istoria acestui club legendar a fost realizata in editia 2005-2006 a Cupei UEFA. Superlativele sunt insuficiente pentru a descrie performanta realizata atunci de jucatorii Rapidului, au dus fenomenul giulestean atat de sus, anul acela in Europa purtandu-se visiniul. Ei sunt eroii nostri care au ajuns atat de departe, in elita fotbalului european eliminand liderul la zi din Olanda, din Ucraina, au neutralizat Bundesliga si au facut Europa sa se teama de valoarea lor. Au scris file de poveste in istoria acestui club atat de iubit si de apreciat de peste opt decenii. Acum, numele lor sunt scrise cu litere de aur in inimile noastre.
Multumim campionilor nostri pentru realizarea celei mai mari performante a fotbalul romanesc, daca ne ghidam dupa autenticitatea sa, dupa valoarea adversarilor lasati rand pe rand acasa, in haltele lor, in timp ce triumfatorul RAPID si-a continuat drumul fara greseala prezentand granzilor fotbalului mondial una dintre cele mai frumoase si admirate echipe.

Palmaresul Rapidului include numeroase distinctii si trofee. Rapidul este prima echipa din Romania care s-a calificat in finala unei competitii europene, in Cupa Europei Centrale, in anul 1940, insa finala care trebuia sa fie disputata de echipa giulesteana in compania ungurilor de la Ferencvaros Budapest a fost anulata datorita celui de-al doilea Razboi Mondial. Rapidul a cucerit Cupa Basarabiei in sezonul 1941-1942 (campionatul national neoficial din perioada razboiului), Cupa Primaverii in 1957 (de asemenea o campionat national neoficial),de doua ori Cupa Balcanica in 1964 si 1965, de trei ori Campionatul Romaniei, in sezoanele 1966-1967, 1998-1999 si 2002-2003, Cupa Ligii in 1994, Cupa Romaniei in 1935, 1937, 1938, 1939, 1940, 1941, 1942, 1971-1972, 1974-1975, 1997-1998, 2001-2002, 2005-2006, 2006-2007. Supercupa Romaniei in 1999, 2002, 2003, 2007. De asemenea, echipa visinie a fost sfert-finalista Cupei UEFA in sezonul 2005-2006.

Rapidul are propriul stadion din anul 1939, stadion care a fost proiectat si construit de arhitectul Gheorghe Dumitrescu sub patronajul Aociatiei sportiv-culturale a CFR, dupa modelul celebrei arene londoneze "HighBury", cea care gazduia meciurile de acasa ale echipei Arsenal. Inaugurarea oficiala a "Potcoavei", care a fost considerata ulterior cea mai eleganta si incapatoare arena a fotbalului romanesc, a avut loc pe data de 10 iunie 1939 in acelasi timp cu Ceferiada organizata pentru a marca implinirea a 70 de ani de la punerea in circulatie a primului tren in Romania. "Botezul" il primise insa cu un an in urma iar aici se disputasera deja doua partide ale formatiei giulestene in cadrul Cupei Europei Centrale, ambele incheiate cu victorii, 4-0 cu Ujpest Budapesta si 2-1 cu Genoa. La evenimentul prilejuit de inaugurarea "Potcoavei" au luat parte personalitati remarcabile contemporane ca Regele Carol al II-lea, Printul Mihai, Printul Paul al Greciei, membri ai Guvernului Roman, Consilieri Regali, inalti demnitari, personalitati proeminente ale vietii noastre publice, reprezentanti straini, care asistasera si la serbarea nationala de pe 8 iunie 1939, si neumerosi delegati ai cailor ferate europene.

De aceasta echipa nebuna, nebuna, s-au indragostit, odata cu trecerea timpului, oameni de absolut toate conditiile si categoriile sociale. Scriitori si acari, actori si muncitori, de la primul ministru din loja oficiala, pana la omul simplu aflat in cel mai indepartat colt al tribunei, toti iubesc neconditionat aceasta echipa care este Magnificul Rapid. Astfel, daca in istoria sa remarcabila de peste opt decenii Rapidul a mai fost parasita de sansa, cei care nu au parasit-o niciodata au fost inimosii sai suporteri care au urmat peste tot echipa, in tara sau in lume, "ca sa vada lumea toata dragoste adevarata". Sunt cei care a dat personalitate acestei echipe fiind singurii suporteri care, inainte de revolutia din 1989, isi urmau echipa iubita oriunde aceasta avea meciuri, chiar si pe stadioanele rivalelor din Bucuresti, neexistand insa reciprocitate. Personaje celebre ca Mache Sulamita, Tudorica Trompetistul sau nea Mincea si multi altii au facut ani si ani deliciul Potcoavei Giulestene si au transformat giulestenii in cea mai frumoasa, patimasa si apreciata galerie din tara. De asemenea, Rapidul a avut prima liga a suporterilor din Romania care a luat fiinta in zorii lui '90, cand altii alergau sa infiinteze partide. Modelul l-a constituit organizarea celebrei Juventus Torino, iar initiatori au fost Andrei Teodor, Constantin Mincea, Vivi Sindrilaru si alti cativa suporteri giulesteni.
Asadar, Rapidul este unic, este cel de-al saselea simt al omului, un fenomen care se traieste, se respira si se simte la intensitati si pasiuni maxime, asa cum doar noi, RAPIDISTII, stim sa o facem.
La Multi Ani, RAPIDUL meu drag! Razbate printre mizeriile care incearca sa te sugrume si invinge-ti dusmanii, asa cum ai facut intotdeauna…

sâmbătă, 20 iunie 2009

Delta Dunarii, un taram de vis

Daca doriti sa evadati din viata cotidiana, din orasele sufocante si poluate, daca vreti sa va refugiati intr-o lume plina de mister, o lume de o frumusete debordanta, cu oameni simpli dar sanatosi si interesanti, cu peisaje spectaculoase, desprinse parca din cele mai frumoase visuri, atunci va recomand cu drag Delta Dunarii.
In Delta Dunarii parca te intorci in timp, intr-o lume fascinanta si bine conservata, cu areale inca necalcate de piciorul omului. Sunt atat de multe locuri de descoperit si atat de multe activitati in aceasta zona unica a tarii, incat nici daca ne-am petrece luni la rand aici nu am reusi sa terminam. Este mai bine asa, pentru ca unul din marile atuuri ale deltei este tocmai aura de mister care o invaluie. Odata ajuns aici, cu siguranta iti vei dori enorm sa te intorci cu prima ocazie, ca sa-ti continui aventura minunata inceputa candva.
Ca sa amintesc si cateva date oficiale, Delta Dunarii este singura delta din lume care a fost declarata rezervatie naturala a biosferei iar valoarea sa universala a fost recunoscuta prin includerea acesteia în reteaua internationala a rezervatiilor biosferei (august 1990), în cadrul Programului"OMUL Sl BIOSFERA (MAB) lansat de UNESCO în anul 1970. Diversitatea biologica a deltei este impresionanta, ea avand valoare inestimabila pentru patrimoniul natural universal.
Cea mai noua forma de relief a Romaniei, Delta Dunarii este, in acelasi timp, cea mai mare rezervaţie de ţinuturi umede din Europa, acoperind o suprafaţă de peste 2.680 km2.
Delta Dunarii te fascineaza si te incanta cu multitudinea de atractii irezistibile.
Daca ajungeti in delta trebuie sa va inarmati cu multa rabdare si spirit de aventura pentru ca, cu siguranta, va veti umple fiecare clipa petrecuta aici, clipe care vor deveni de neuitat.
Delta Dunarii este supranumita "Paradisul pasarilor" datorita unei foarte bogate faune ornitologice (peste 320 de specii de pasari care viziteaza arealul deltei). Asadar, aparatele dumneavoastra de fotografiat vor avea ce surprinde. Vizitati padurile Letea si Caraorman, monumente ale naturii, dunele de nisip din apropierea acestora, vegetatia saracacioasa de pe acestea contrastand puternic cu vegetatia luxurianta din apropiere. Vizitati lacurile din delta, la care veti ajunge navigand pe niste canale superbe, pescuiti, descoperiti oamenii minunati de aici, cu obiceiurile si gastronomia lor unice, faceti plaja si inotati in apele marii, in localitatile unde exista iesire la mare, vizitati muzeele, farurile vechi, bisericile extraordinare si cate si mai cate. Dar cel mai important, delectati-va cu peisajul mirific de aici, cu rasariturile si apusurile pline de culoare, respirati aerul deltei si va veti intoarce cu amintiri de neuitat.
Pentru mine a functionat, iubesc delta si doresc sa ramana la fel de frumoasa, conservata si salbatica. Cei care nu stiu sa respecte natura, sa nu viziteze delta, nu merita.









vineri, 19 iunie 2009

O lume de basm, o clipa de visare...

Mai este pana la amiaza, cand sagetile fierbinti ale soarelui vor domina imprejurimile. Descult, ma plimb prin iarba umeda inca, de la roua din zori. Atingerea ei rece ma-nfioara. In fata se intind valuri aurii, spicele de grau se leagana in adierea vantului racoros de dimineata.
Natura imi spune "buna dimineata!"
Ce poate egala acest sentiment pe care ti-l trezeste o asemenea atmosfera?
O pasare frumos colorata isi face simtita prezenta atragandu-mi atentia prin glasul ei incantator. O floare azurie, la fel ca bolta cereasca de deasupra, ma priveste, ma cheama... atinge-ma usor, frumusetea mea este rara.
4 februarie 2004


In jungla urbana nu poti decat sa visezi la clipele traite departe, parca intr-o alta lume. Cat de dor imi este de copilarie, de natura, de bunici...

Atlas de mitocanie urbana



joi, 18 iunie 2009

El Zorab, de George Cosbuc











La pasa vine un arab,
Cu ochii stinsi, cu graiul slab.
- Sunt, pasa, neam de beduin,
Si de la Bab-el-Mandeb vin
Să vând pe El-Zorab.

Arabii toti rasar din cort,
Să-mi vada roibul, când îl port
Si-l joc în frâu si-l las la trap!
Mi-e drag ca ochii mei din cap
Si nu l-as da nici mort.

Dar trei copii de foame-mi mor!
Uscat e cerul gurii lor;
Si de amar îndelungat,
Nevestei mele i-a secat
Al laptelui izvor!

Ai mei pierduti sunt, pasă, toti;
O, mântuie-i, de vrei, că poti!
Da-mi bani pe cal! Ca sunt sarac!
Da-mi bani! Daca-l gasesti pe plac,
Da-mi numai cât socoti!"

El poarta calul, dând ocol,
In trap grabit, în pas domol,
Si ochii pasei mari s-aprind;
Carunta-i barba netezind
Sta mut, de suflet gol.

- "O mie de techini primesti?"
- "O, pasa, cât de darnic esti!
Mai mult decât în visul meu!
Să-ti răsplătească Dumnezeu,
Asa cum îmi plătesti!"

Arabul ia, cu ochii plini
De zâmbet, miia de techini -
De-acum, de-acum ei sunt scapati,
De-acum vor fi si ei bogati,
N'or cere la straini!

Nu vor trai sub cort în fum,
Nu-i vor cersi copiii'n drum,
Nevasta lui se va'ntrema;
Si vor avea si ei ce da
Saracilor de-acum! -

El stringe banii mai cu foc,
Si pleaca, beat de mult noroc,
Si-alearga dus de-un singur gând,
Deodata însa, tremurînd,
Se-ntoarce, sta pe loc.

Se uita lung la bani, si pal
Se clatina, ca dus de-un val,
Apoi la cal priveste drept;
Cu pasii rari, cu fruntea'n piept,
S'apropie de cal.

Cuprinde gâtul lui plângând
Si-n aspra-i coama îngropând
Obrajii palizi: - "Pui de leu,
Suspina trist. Odorul meu,
Tu stii ca eu te vând!

Copiii mei nu s'or juca
Mai mult cu frunze'n coama ta,
Nu te-or petrece la izvor;
De-acum smochini, din mâna lor,
Ei n'or avea cui da!

Ei nu vor mai iesi cu drag
Să'ntinda mâinile din prag.
Să-i iau cu mine'n sea pe rând!
Ei nu vor mai iesi râzând
In calea mea sirag!

Copiii mei cum să-i îmbun?
Nevestei mele ce să-i spun,
Când va'ntreba de El-Zorab?
Va râde'ntregul neam arab
De bietul Ben-Ardun!

Raira, tu nevasta mea
Pe El-Zorab nu-l vei vedea
De-acum, urmându-te la pas,
Nici în genunchi la al tau glas
El nu va mai cadea!

Pe-Ardun al tau, pe Ben-Ardun
N-ai să-l mai vezi în zbor nebun
Pe urma unui soim usor,
Ca să-ti impuste soimu'n zbor;
Nu-i vei pofti: Drum bun!

Nu vei zâmbi, cum salta'n vânt
Ardun al tau în alb vestmânt;
Si ca să simti sosirea lui,
Mai mult de-acum tu n'o să pui
Urechea la pământ!

O, calul meu! Tu, fala mea,
De-acum eu nu te voi vedea
Cum tii tu narile'n pământ
Si coada ta fuior în vânt,
In zbor de rândunea!

Cum mesteci spuma alba'n frâu,
Cum joci al coamei galben râu,
Cum iei pamântul în galop
Si cum te-asterni ca un potop
De trasnete'n pustiu!

Stia pustiul de noi doi
Si zarea se'ngrozea de noi -
Si tu de-acum al cui vei fi?
Si cine te va mai scuti
De vânturi si de ploi?

Nu vor grai cu tine blând
Te-or injura cu toti pe rând
Si te vor bate-odorul meu
Si te-or purta si mult si greu;
Lasa-te-vor flămând!

Si te vor duce la razboi,
Să mori tu cel crescut de noi!...
Ia-ti banii pasa! Sunt sarac
Dar fără cal eu ce să fac;
Da-mi calul înapoi!"

Se'ncrunta pasa!: "Esti nebun?
Voiesti pe ianiceri să-i pun
Să te dea câinilor? Asa!
E calul meu, si n'astepta
De doua ori să-ti spun!"

- "Al tau? Acel care-l crescu
Iubindu-l, cine-i; eu ori tu?
De dreapta cui asculta el,
Din leu turbat facându-l miel?
Al tau? O pasa, nu!

Al meu e! Pentru calul meu
Mă prind de piept cu Dumnezeu -
Ai inima! Tu poti să ai
Mai vrednici si mai mândri cai,
Dar eu, stapâne, eu?

Intreaga mila ta o cer!
Alah e drept si-Alah din cer
Va judeca ce-i între noi,
Ca mă rapesti si mă despoi,
M'arunci pe drum să pier.

Si lumea te va blestema,
Ca-i blastem faptuirea ta!
Voi merge, pasa, să cersesc,
Dar mila voastra n'o primesc -
Ce bine-mi poti tu da?"

Da pasa semn. - "Să-l dezbracati
Si binele în vergi i-l dati!"
Sar eunucii, vin, îl prind -
Să-ntoarce arabul rasarind
Cu ochii înghetati.

El scoate galben un pumnal,
Si-un val de sânge, rosu val
De sânge cald a izvorît
Din nobil-încomatul gât,
Si cade mortul cal.

Sta pasa beat, cu ochi topiti,
Se trag spahiii'ncremeniti,
Si-arabul, în genunchi plecat,
Saruta sângele'nchegat
Pe ochii'nghetati.

Să'ntoarce apoi cu ochi păgâni
Si-arunca fierul crunt din mâni:
- "Te-or razbuna copiii mei!
Si-acum mă taie, dacă vrei,
Si-aruncă-mă la câni!"

marți, 16 iunie 2009

Audrey Hepburn, ideal de frumusete si naturalete

Adorabila, senzuala, fermecatoare, naturala, eleganta iar lista poate continua la nesfarsit, Audrey Hepburn este cea mai frumoasa femeie pe care am vazut-o vreodata. Parca superlativele s-au inventat pentru ea, combinatiile acestora facand parte din orice descriera a sa.
Provenind dintr-o familie formata dintr-un englez si dintr-o baronesa olandeza, Audrey a fost balerina, model, actrita si nu in ultimul rand, ambasador UNICEF.
A facut senzatie la mijlocul secolului trecut, ramanand si in zilele noastre un model de frumusete si eleganta, fiind considerata una dintre cele mai frumoase femei din toate timpurile.
Prima sa producţie hollywoodiană este filmul "Vacanţă la Roma" (1953), unde deţine rolul principal, alături de Gregory Peck. Filmul este un succes imens, iar Audrey câştigă Premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă pentru prestaţia sa. Devenită foarte repede unul dintre cele mai apreciate star-uri de la Hollywood, joacă în numeroase filme, dintre care cele mai apreciate sunt "Breakfast at Tiffany's", "My Fair Lady", "Sabrina".





marți, 9 iunie 2009

Imagini de la competitia de echitatie din Crangasi

Cu regret spun ca la sfarsitul saptamanii trecute s-a incheiat competitia de echitatie din Parcul Crangasi. Timp de trei week-end-uri am fost incantati de demonstratia de forta, eleganta si frumusete oferita de sportivi cu superbele exemplare pe care le antreneaza.
Au fost demonstratii de dresaj, concurs de obstacole, prezentare de sei, atelaje si alte momente de neuitat pentru iubitorii acestui sport nobil si special si nu numai. Am vazut incantare si simpatiei pe chipurile tuturor celor care, chiar si in intrecere prin parc, ramaneau fascinati la etalarea acestor frumuseti.
Se poate ca si in Bucuresti sa avem parte de momente unice, depinde de dorinta noastra de a le descoperi.
Multumesc sportivilor si cailor superbi care ne-au facut sa visam.

Imagini din acest week-end din Parcul Crangasi:










luni, 8 iunie 2009

Lumea de roua: In memoriam Adrian Pintea

Maine, 9 iunie, clubul "Silver Church" din Bucuresti va gazdui lansarea dublului album de muzica si poezie "Lumea de roua" a lui Mircea Rusu.
"Lumea de roua", reprezinta realizarea “de suflet” a artistului, cum ii place sa spuna, in care muzica si textele desprinse parca dint-o lume idilica, de roua, se impletesc cu poezia si cu vocile admirabile ale ilustrilor nostri actori Maia Morgenstern si Adrian Pintea.
Pornind de la acest CD, Mircea Rusu a initiat un proiect cultural de muzica si poezie, pe care ar dori sa-l faca cunoscut in tara, dar si in afara.
Evenimentul va fi marcat de un concert sustinut de Mircea Rusu Band, alaturi de Maia Morgenstern si Ion Caramitru, cu incepere de la ora 21:00 si reprezinta un omagiu adus regretatului actor, poet si cantautor Adrian Pintea, de la moartea caruia se implinesc doi ani.

Rezultatele Internationalelor de Gimnastica ale Romaniei

„Antrenamentul controlat cu public” care a avut loc in acest week-end la Ploiesti a adus in atentia publicului gimnastii care urmeaza sa ne reprezinte tara la Campionatul Mondial de Gimnastica, de la Londra.
Surpriza placuta, daca mai poate fi numita surpriza avand in vedere rezultatele sale din ultimul timp, este gimnasta Amelia Racea care, la nici 15 ani, a devenit campioana internationala a Romaniei, la patru aparate.
Amelia a reusit acest rezultat dupa ce, anul trecut devenise vicecampioană continentală de junioare la bârnă şi medaliată cu bronz la sol, iar saptamana trecuta a castigat finala de la individual compus la concursul “Citta di Lugano”, unde a devansat-o pe iberica Izurieta, cea care urcase pe locul 4 la individual, la Europenele de seniori, la Milano.
Astfel, Amelia Racea devine marea speranta a Romaniei pentru Jocurile Olimpice care vor avea loc la Londra, in 2012.

Iata celelalte rezultate ale competitiei:

INDIVIDUAL COMPUS.

Feminin:
1. Amelia Racea România 58,150.
2. Elisabetta Preziosa Italia 55,300.
3. Diana Chelaru România 55,250.


Masculin:
1. Flavius Koczi România 91,350 puncte.
2. Adrian Bucur România 88,200 puncte.
3. Paolo Principi Italia 85,250 puncte.


FINALELE PE APARATE.

Feminin.
BÂRNĂ: Gabriela Drăgoi şi Ana Porgras, ambele 15,400.
SĂRITURI: Diana Chelaru 14,200.
PARALELE: Gabriela Drăgoi 14,400.
SOL: Raluca Haidu 14,800.

Masculin:
SOL: Flavius Koczi 15,150.
SĂRITURI: Flavius Koczi 16,225.
CAL CU MÂNERE: F. Koczi 15,500.
INELE: Adrian Bucur 15,300.
PARALELE: Marius Berbecar 15,800.
BARĂ FIXĂ: Ovidiu Buidoşo 14,250.

vineri, 5 iunie 2009

Incep Internaţionalele de Gimnastică ale României

Incepand de astazi si pana duminica, Ploiestiul va fi capitala gimnasticii artistice, Sala “Olimpia” din acest oras gazduind întrecerile Internaţionalelor României la care vor participa sportivi din 11 tari.
Se doreste a fi un turneu de pregatire si verificare al sportivilor pentru formarea echipelor care ne vor reprezenta la Campionatul Mondial de Gimnastica din aceasta toamna.
Desi loturile Romaniei sunt lipsite de cativa sportivi de baza precum Sandra Izbasa, Ana Maria Tamarjan, Robert Stanescu si Daniel Popescu, competitia se anunta destul de interesanta, cei prezenti in sala dar si telespectatorii avand ocazia sa le urmareasca la lucru pe tinerele componente ale lotului olimpic feminin.

Iata componenta celor doua loturi tricolore:

FEMININ: Gabriela Drăgoi, Diana Chelaru, Amelia Racea, Ana Porgras, Raluca Haidu şi Diana Trenca.

MASCULIN: Flavius Koczi, Răzvan Şelariu, Alin Jivan, Marius Berbecar, Cosmin Popescu, Ovidiu Buidoşo, Andrei Ursache, Adrian Bucur şi Cristian Băţagă.




Programul Internaţionalelor de gimnastică ale României:

Vineri, 5 iunie – ora 17:00 calificări masculin şi finala individual compus masculin;
Sâmbătă, 6 iunie – ora 17:00 calificări feminin şi finala individual compus feminin;
Duminică, 7 iunie – ora 11:00 finalele pe aparate feminin şi masculin.

Competitia va fi transmisa de postul TVR2 iar intrarea in sala va fi libera.

luni, 1 iunie 2009

Stand Up For The Champions

Echitatie in Parcul Crangasi, 31 mai 2009

Competitia sau, mai bine zis, demonstratia de echitatie din Parcul Crangasi, a continuat si duminica cu doua probe de obstacole si dresaj.
Probele de obstacole au fost castigate de acelasi multiplu campion national dar si balcanic, Irimia Constantin, reprezentant al Clubului Sportiv Hipic Ciorogarla cu caii Freggel si Olimp V.
Demonstratia de dresaj a fost realizata de cunoscutul cascador Vali Vasilescu cu caii Taboo si Sultan.
Week-end-ul viitor va fi finala acestei competitii, cand se vor prezenta la start 20 de cai, intr-o proba mult mai dificila si mai spectaculoasa decat cele de pana acum.








Superb, Sorana!

Sorana Cîrstea a reusit performanta ca, la doar 19 ani, sa ajunga in sferturile de finala ale turneului de la Roland Garros, in urma victoriei asupra sârboaicei Jelena Jankovici.
A fost o partida de neuitat in care tanara tenismena din Romania a luptat extraordinar, reusind cea mai mare performanta a sa de pana acum dar si cel mai bun rezultat al tenisului feminin romanesc din ultimul deceniu.
Scorul partidei a fost: 3-6, 6-0, 9-7, romanca reusind sa o ingenuncheze pe a cincea favorita a competitiei.
În sferturi, Sorana va juca în compania învingătoarei din meciul dintre Virgine Razzano (Franţa) si Samantha Stosur (Australia).
Felicitari si mult succes in continuare, Sorana!