La Multi Ani, Rapidul meu drag!

Acum 86 de ani, pe 25 iunie 1923, a luat fiinta "Asociatia culturala si sportiva CFR", urmand ca in luna septembrie a aceluiasi an sa se nasca si echipa de fotbal, inaintasul Rapidului de astazi.
Totul a pornit din pasiunea si respectul unor muncitori de la Atelierele Grivita pentru fotbal, acestia reusind sa transforme un vis in realitate formand o echipa a sportului rege care isi intisese regatul si intre granitele tarii noastre. Aceasta realitate dainueste si astazi, dupa atatea decenii, putine echipe din Romania putand sa se laude cu o traditie asa indelungata ca a Rapidului.
Asadar, in septembrie 1923, maistrul Teofil Covaci si strungarii Grigore Grigoriu si Geza Ginzer, de la atelierele Grivita, semnau actul de fuziune intre "Atelierele" si "Excelsior". Numele echipei era CFR Bucuresti iar culoarea visinie, aleasa pentru echipament chiar de sotia lui Grigoriu, avea sa devina in timp simbolul giulestenilor si al unei iubiri fara seaman.

Presarata cu bucurii dar si cu dezamagiri, istoria unica a Rapidului a facut din aceasta echipa atat de iubita "un fenomen", "o stare de spirit", echipa "celor multi", echipa minunata care starneste pasiuni nebanuite. Fiecare din cei 86 de ani ai existentei echipei giulestene reprezinta o fila de istorie, istorie vie a uneia dintre cele mai iubite echipe din toate timpurile, poate cea mai iubita.
Muncitorii de la Atelierele Grivita au fost primele personaje ale istoriei alb-visinie. A urmat apoi epoca de aur a "minunei blonde" Giussy Baratki si a lui Ionica Bogdan, dominatia Rapidului in Cupa Romaniei cand a castigat sase trofee consecutiv, traditionala rivalitate cu Venus si nu in ultimul rand, celebrele meciuri din Cupa Europei Centrale, printre care si controversata finala care trebuia sa se dispute cu ungurii de la Ferencsvaros.
Infiintata pe 9 august 1932, Divizia Nationala este suspendata din cauza celui de-al doilea Razboi Mondial iar Federatia organizeaza Cupa Basarabiei, sau "Cupa de Razboi", competitie inceputa in toamna lui 1941 si incheiata in luna mai a anului urmator, pe care Rapid a castigat-o, devenind campioana (neoficiala) a Romaniei: 2-1 in finala cu CFR Tr. Severin.
Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial a urmat o perioada destul de dificila si totodata confuza deoarece Rapidul alterna intre Divizia B si obsedantul loc secund in prima liga.
Primul titlu de Campioana a Romaniei, recunoscut, castigat de Rapid, a fost cel din editia de campionat 1966-1967 atunci cand, inainte de ultima etapa, echipa giulesteana avea un avans de 2 puncte fata de a doua clasata, Dinamo. Ultimul meci al acelui campionat a fost disputat de catre Rapid la Ploiesti. Formatia de aur antrenata atunci de Valentin Stanescu si Victor Stanculescu a reusit performanta de a fi Campioana Romaniei, scriind istorie in Potcoava si recompensandu-i pe fanaticii suporteri care au sarbatorit fara precedent, intorcandu-se pe jos acasa, de la Ploiesti.
Acea formatie de aur era formata din jucatori din acelasi pretios metal, in inimile sustinatorilor visinii: Rica Raducanu, omul spectacol, portarul care a fost surprins in offside(!) Nicolae Lupescu, jucator de baza al Rapidului dar si al selectionatei nationale, profesorul Ion Motroc, tanarul Vasile Stefan, Dan Coe, unul dintre cei mai buni fundasi centrali din Europa, Ilie Greavu sau "Cauciuc", pentru multa vreme emblema Rapidului. De asemenea, Constantin Dinu, jucatorul de la care porneau atacurile de 24 de karate ale Rapidului, Constantin Jamaischi, regretatul Nicolae Georgescu, atacantul Viorel Kraus, Teofil Codreanu sau "Parpala", omul care a eliminat practic Trakia Povdiv, Emil Dumitriu II sau "Nichi", brazilianul din Giulesti, Ion "Puiu" Ionescu, golgeterul prin excelenta al echipei feroviare, Constantin Nasturescu, extrema de aur a echipei, Alexandru Neagu, jucator care a ramas fidel Rapidului pana la sfarsitul carierei sale.
Imaginea echipei victorioase de atunci dainuie si impresioneaza si in zilele noastre.

Visul a devenit din nou realitate dupa trei decenii, atunci cand, dupa o dificila asteptare, Rapidul cucereste cel de-al doilea titlu de campioana nationala. Asteptat vreme indelungata, acest trofeu castigat de favoriti a declansat fiesta alb-visinie in intreaga tara.
Pe acea perioada a istoriei Rapidului si-a pus amprenta geniul lui Mircea Lucescu, antrenorul si omul care a adus o noua mentalitate la echipa schimband pozitiv atat imaginea cat si rezultatele Rapidului.
Cred ca niciunul dintre suporterii rapidisti nu va uita acea zi magica cand magnificul Rapid a castigat mai mult decat un trofeu. Din acea echipa faceau parte campionii: Bogdan Lobont, ingerul pazitor al portii rapidiste, Nicolae Stanciu, vesnicul capitan, Stefan Nanu, "piticul atomic din Giulesti", Mugur Bolohan, Mircea Rednic, Bogdan Andone, Dorel Mutica, Adrian Iencsi, Ov. Maier, "Motul" Ioan Ovidiu Sabau, Danut Lupu, Zeno Bundea, Marius Maldarasanu, "Cobra" Constantin Barbu, magicianul Ionel Ganea, Sergiu Radu, Marius Sumudica, Daniel Pancu, "Ronaldo din Giulesti", echipa condusa catre victorie de antrenorul Mircea Lucescu.
Vremuri frumoase, cand Rapidul spulbera orice adversar, de la fiecare partida asteptandu-se doar victoria. Dupa multi ani, Rapidul are din nou o imagine de adevarata campioana, o echipa si o familie adevarata, temuta de orice adversar.

Cel de-al treilea titlu de campioana nationala a fost castigat in anul sarbatorii celor opt decenii de la infiintare. Cel care a castigat titlul ca jucator giulestean in sezonul 1998-1999, Mircea Rednic, a reusit aceastea performanta si din postura de antrenor.
Rapidule era, ca si atunci, o echipa omogena si puternica. Din acea familie, care a cucerit titlul de campioana in sezonul 2002-2003 faceau parte jucatori ca Emilian Dolha, capitanul Adrian Iencsi, Vasile Maftei, Florin Soava, Danut Perja, Nicolae Constantin, Nicolae Grigore, Marius Maldarasanu, Valentin Badoi, Robert Ilyes, marocanul Zyiati, Lutu, Manuel Godfroid, Daniel Niculae, Florin Bratu si Robert Nita. Acestia sunt eroii care au dus fenomenul Rapid pe culmile gloriei facandu-ne pe noi, rapidistii, cu adevarat fericiti.
Dar poate cea mai importanta performanta din istoria acestui club legendar a fost realizata in editia 2005-2006 a Cupei UEFA. Superlativele sunt insuficiente pentru a descrie performanta realizata atunci de jucatorii Rapidului, au dus fenomenul giulestean atat de sus, anul acela in Europa purtandu-se visiniul. Ei sunt eroii nostri care au ajuns atat de departe, in elita fotbalului european eliminand liderul la zi din Olanda, din Ucraina, au neutralizat Bundesliga si au facut Europa sa se teama de valoarea lor. Au scris file de poveste in istoria acestui club atat de iubit si de apreciat de peste opt decenii. Acum, numele lor sunt scrise cu litere de aur in inimile noastre.
Multumim campionilor nostri pentru realizarea celei mai mari performante a fotbalul romanesc, daca ne ghidam dupa autenticitatea sa, dupa valoarea adversarilor lasati rand pe rand acasa, in haltele lor, in timp ce triumfatorul RAPID si-a continuat drumul fara greseala prezentand granzilor fotbalului mondial una dintre cele mai frumoase si admirate echipe.

Palmaresul Rapidului include numeroase distinctii si trofee. Rapidul este prima echipa din Romania care s-a calificat in finala unei competitii europene, in Cupa Europei Centrale, in anul 1940, insa finala care trebuia sa fie disputata de echipa giulesteana in compania ungurilor de la Ferencvaros Budapest a fost anulata datorita celui de-al doilea Razboi Mondial. Rapidul a cucerit Cupa Basarabiei in sezonul 1941-1942 (campionatul national neoficial din perioada razboiului), Cupa Primaverii in 1957 (de asemenea o campionat national neoficial),de doua ori Cupa Balcanica in 1964 si 1965, de trei ori Campionatul Romaniei, in sezoanele 1966-1967, 1998-1999 si 2002-2003, Cupa Ligii in 1994, Cupa Romaniei in 1935, 1937, 1938, 1939, 1940, 1941, 1942, 1971-1972, 1974-1975, 1997-1998, 2001-2002, 2005-2006, 2006-2007. Supercupa Romaniei in 1999, 2002, 2003, 2007. De asemenea, echipa visinie a fost sfert-finalista Cupei UEFA in sezonul 2005-2006.

Rapidul are propriul stadion din anul 1939, stadion care a fost proiectat si construit de arhitectul Gheorghe Dumitrescu sub patronajul Aociatiei sportiv-culturale a CFR, dupa modelul celebrei arene londoneze "HighBury", cea care gazduia meciurile de acasa ale echipei Arsenal. Inaugurarea oficiala a "Potcoavei", care a fost considerata ulterior cea mai eleganta si incapatoare arena a fotbalului romanesc, a avut loc pe data de 10 iunie 1939 in acelasi timp cu Ceferiada organizata pentru a marca implinirea a 70 de ani de la punerea in circulatie a primului tren in Romania. "Botezul" il primise insa cu un an in urma iar aici se disputasera deja doua partide ale formatiei giulestene in cadrul Cupei Europei Centrale, ambele incheiate cu victorii, 4-0 cu Ujpest Budapesta si 2-1 cu Genoa. La evenimentul prilejuit de inaugurarea "Potcoavei" au luat parte personalitati remarcabile contemporane ca Regele Carol al II-lea, Printul Mihai, Printul Paul al Greciei, membri ai Guvernului Roman, Consilieri Regali, inalti demnitari, personalitati proeminente ale vietii noastre publice, reprezentanti straini, care asistasera si la serbarea nationala de pe 8 iunie 1939, si neumerosi delegati ai cailor ferate europene.

De aceasta echipa nebuna, nebuna, s-au indragostit, odata cu trecerea timpului, oameni de absolut toate conditiile si categoriile sociale. Scriitori si acari, actori si muncitori, de la primul ministru din loja oficiala, pana la omul simplu aflat in cel mai indepartat colt al tribunei, toti iubesc neconditionat aceasta echipa care este Magnificul Rapid. Astfel, daca in istoria sa remarcabila de peste opt decenii Rapidul a mai fost parasita de sansa, cei care nu au parasit-o niciodata au fost inimosii sai suporteri care au urmat peste tot echipa, in tara sau in lume, "ca sa vada lumea toata dragoste adevarata". Sunt cei care a dat personalitate acestei echipe fiind singurii suporteri care, inainte de revolutia din 1989, isi urmau echipa iubita oriunde aceasta avea meciuri, chiar si pe stadioanele rivalelor din Bucuresti, neexistand insa reciprocitate. Personaje celebre ca Mache Sulamita, Tudorica Trompetistul sau nea Mincea si multi altii au facut ani si ani deliciul Potcoavei Giulestene si au transformat giulestenii in cea mai frumoasa, patimasa si apreciata galerie din tara. De asemenea, Rapidul a avut prima liga a suporterilor din Romania care a luat fiinta in zorii lui '90, cand altii alergau sa infiinteze partide. Modelul l-a constituit organizarea celebrei Juventus Torino, iar initiatori au fost Andrei Teodor, Constantin Mincea, Vivi Sindrilaru si alti cativa suporteri giulesteni.
Asadar, Rapidul este unic, este cel de-al saselea simt al omului, un fenomen care se traieste, se respira si se simte la intensitati si pasiuni maxime, asa cum doar noi, RAPIDISTII, stim sa o facem.
La Multi Ani, RAPIDUL meu drag! Razbate printre mizeriile care incearca sa te sugrume si invinge-ti dusmanii, asa cum ai facut intotdeauna…