Praia a Mare (IV - partea a doua)

II. 2       OBIECTIVE TURISTICE ANTROPICE

II. 2. 1   “ SANTUARIO MADONNA DELLA GROTTA”

 Prima grotă - se află la intrare, având formă dreptunghiulara şi o suprafaţa de 291,79 de metri pătraţi. În partea dreaptă se observă o rocă mare, pe care conform legendei, în anul 1326 a fost plasată statuia Maicii Domnului cu Pruncul. În partea stânga este o cameră realizată în anul 1992, cu ajutorul credincioşilor, în care este reprezentată artistic naşterea Domnului.

A două grotă -  După 40 de trepte se ajunge la cea de-a două grotă, cea mai mare ca suprafaţă dintre cele trei, 1.478,96 şi 15 m înălţime. Podeaua acesteia este aproape tot timpul umedă, datorită apei care picură din tavan deşi în mijlocul peşterii este un bazin care acumulează o parte din această apa. 

În partea dreaptă se găseşte o cristelniţă cu apa sfinţită, cu sistem circular, construită probabil atunci când intratea în sanctuar se poziţiona între prima şi cea de-a două peşteră. De asemenea, în partea dreaptă se pot vedea mărturii ale înmormântărilor care aveau loc aici, până la începutul sec. al XIX-lea.  

 Tot în partea dreaptă se află o capela construită de ierarhul Tiberio Casentino în sec. al XVI-a, pe altarul căreia se află o minunată statuie din marmură albă a Maicii Domnului cu Pruncul.

  În partea stânga se observă o arie arheologica, protejată, realizată de Institutul de Paleontologie Umană  a Universităţii din Roma, în două faze: 1957-1970 şi 2001 până în prezent.

A treia grotă -  se urcă scările aflate în dreapta celei de-a doua grote şi astfel se ajunge la cea de-a treia, denumită şi Grota-Capelă, cu o sprafata de 224 mp şi o înălţime de 11 m. În partea stânga a peşterii se află o nişă în care este plasată statuia Maicii Domnului cu Pruncul. Altarul de aici a fost realizat în anul 1980 de către preotul Nicola Moliterni, cu ajutorul credincioşilor. Papa Pius al X-lea a sfinţit acest altar, făcându-l să fie privilegiat în fiecare zi, în eternitate. În anul 1925, binefăcătorul Raffaele Perrone a donat Capelei cristale decorative care se găsesc astăzi în două mari vitrine plasate în jurul statuiei sfinte. 

 Peştera-Capelă este iluminată natural datorită unei deschizături care se află situată în spatele altarului mare. În anumite ore ale după-amiezii fasciculele de lumină ale soarelui pătrund în interior şi, împreună cu lumina aurie aprinsă pe tavanele capelei, produc un efect de o frumuseţe rară.

Cea de-a doua peşteră are o ieşire naturală spectaculoasă, aşa numitul “look-out”, care oferă o vedere panoramică a plajei, a Insulei Dino şi a Golfului Policastro. În zona adiacentă se află un complex care cuprinde: turnul-clopotniţa, o clădire de un etaj şi casa preotului.

 Turnul-clopotniţă a fost construit la sfârşitul secolului al XVIII-lea, înaintea celorlalte clădiri. Una din cele patru laturi ale sale este formată din peretele stâncos pe care se rezeama.

Clopotele au o puternică valoare istorică, nu doar pentru sanctuar cât pentru întreagă comunitate. Cel mai vechi clopot, localizat în partea de nord a turnului, este datat din anul 1789 (“Anno Domini 1789”). Acest clopot a fost amplasat iniţial la intrarea în sanctuar şi mutat ulterior în turnul-clopotniţa.

Un alt clopot, atribuit navei “Umballa”, scufundată de un submarin austriac în anul 1917, în apropiere de Insula Dino, este amplasat pe latură sudică a turnului.