Folclor romanesc

In noaptea de Inviere la Manastirea Putna

Pentru toti cei care doresc sa cunoasca si sa intre in atmosfera bucovineana, a artei si a vietii sale spirituale, o vizita la Manastirea Putna este absolut obligatorie, mai ales daca aceasta are loc in sfanta noapte a Invierii. Aceasta este una din cele mai importante centre culturale, religioase şi artistice înfiinţate in aceaste zona parca binecuvantata a tarii.
Locul in care se afla mormantul unuia dintre cei mai mari voievozi al romanilor, Stefan cel Mare, nu poate sa fie decat un centru de interes mondial.
Concepută ab initio ca necropolă domnească, mănăstirea a polarizat mereu atenţia voievodului, care a dezvoltat-o progresiv şi a vizitat-o frecvent. In acest an se implinesc 540 de ani de la sfintirea Manastirii Putna, lacas de cult care a fost un important centru cultural (aici s-au copiat manuscrise şi au fost realizate miniaturi preţioase). Complexul monahal deţine un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc.
Asadar, sa ne amintim de spiritul marilor sarbatori, sa lasam grijile zilnice deoparte si sa simtim, sa respiram prospetimea din aer, magia din aceste zile speciale. Totul vine din sufletul fiecaruia, din puterea de a alege ceea ce este bine si din dorinta de a fi mai buni.
Lacasele de cult din Bucovina sunt locurile ideale de meditatie, de liniste si purificare. Incercati macar o data sa faceti un circuit care sa includa si aceste capodopere arhitecturale, centre spirituale deosebite.

Paste fericit!

ROMANIA!

Manastirea Sucevita, nestemata a ortodoxismului de rasarit

Ne continuam itinerarul prin Bucovina. 
Dupa ce ati vizitat Manastirea Moldovita urmati DN 17A catre Radauti. Veti traversa o zona minunata, cu un pitoresc impresionant care iti taie respiratia si te face sa crezi ca ai ajuns intr-un teritoriu desprins parca de realitate. Memorati aceasta priveliste si pastrati-o ca pe un medicament pentru perioada cand veti reveni in orasele sufocante. 

Dupa putin timp veti ajunge la Sucevita, o comuna cu aproximativ 2600 de locuitori in care, pe malul paraului cu acelasi nume, se gaseste o alta ctitorie de seama, un nestemat al ortodoxiei romanesti, Manastirea Sucevita. Faima acesteia a traversat demult hotarele tarii noastre, datorita valorii sale complexe dar si a rolului educativ religios-cultural, ea inscriindu-se in randul operelor de cultura universala. 

Manastirea a fost construita in ultimul deceniu al secolului al XVI-lea, din ordinul familiei domnitorilor Movila, in stilul arhitectural moldovenesc care imbina elementele de arta bizantina cu cele gotice, la care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor biserici de lemn din Moldova.

Manastirea Sucevita este una de mari proportii, cu incinta patrata si turnuri de paza. Ea pastreaza planul trilobat si stilul din epoca lui Stefan cel Mare, cu pridvorul inchis. Exista insa elemente care constituie un evident ecou al arhitecturii din Ţara Românească si anume celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legaţi prin arcuri în acoladă - plasaţi mai târziu pe laturile de sud şi de nord, prin excelenţă "munteneşti’).

Iconografia interioara pastreaza in general traditia aducand totusi in prim plan peisajul, inclusiv florile la nimbul “Maicii Domnului” de pe bolta. In anul 1596 se picteaza peretii exteriori cu cel mai mare numar de imagini religioase existent pe o biserica din tara.

Mănăstirea Suceviţa este singura din grupul bisericilor cu pictură exterioară din Bucovina care îşi păstrează latura de nord. Aici este reprezentată scena "Scara virtuţilor", cea mai impresionantă prin amploarea şi contrastul dintre ordinea îngerilor şi haosul iadului. La Sucevita, “testament al artei vechi moldovenesti” (Paul Henry), “Arborele lui Iesei”, “Cinul” sau “Scara lui Ioan Climax” capata cea mai vasta interpretare iconografica romaneasca, fiind unele dintre cele mai valoroase compozitii ale picturii noastre medievale.

Daca sunteti pasionati de arta medievala veti fi incantati sa descoperiti in complexul cultural-artistic de la Mănăstirea Suceviţa, reunite, arhitectură religioasă, de apărare şi civilă, monastică, pictură, sculptură în lemn şi piatră, broderii, manuscrise miniate şi argintărie. 

Manastirea Moldovita, centru arhitectural si spiritual aparte

Dupa ce ati vizitat Voronetul va puteti intoarce la drumul european E576 pe care mergeti aproximativ 10 km, pana la Vama, centru etnografic si de arta populara. De aici urmati DN aproximativ 15 km,  un drum de o peisagistica aparte, in lungul cursului Moldovita, pana la Vatra Moldovitei, localitate in care se gaseste o alta capodopera arhitecturala si centru spiritual important, Manastirea Moldovita. 

Manastirea MOLDOVITA

Alexandru cel Bun a dispus inaltarea acestei manastiri intre anii 1402-1410. Din cauza unor alunecari de teren, vechea biserica s-a prabusit in sec. XVI, ruinele sale putand fi observate la 500 m de actualul complex. In apropierea vechii manastiri, a fost construit un nou ansamblu monahal cu aspect de cetate, prin grija lui Petru Rares (1532).

Manastirea iese in evidenta prin monumentalul pridvor deschis, cu coloane si ancadramente in arc frant, cu rozete în trifoi, de inspiratie gotica. Bolţile pridvorului sunt lucrate în stil moldovenesc în formă de cruce. Cea mai buna realizare in fresca bucovineana a vremii (1537) o reprezinta "Rastignirea" din naos iar cea mai vasta si mai minutioasa redare a temei in pictura exterioara locala o reprezinta "Asediul Constantinopolului". In Muzeul de Arta Veche din incinta complexului monahal a fost expus "Pomme d'Or" ("Marul de Aur"), decernat Bucovinei in anul 1957 de catre Federatia Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism.

La manastirea Moldovita se păstrează obiecte de valoare ca: broderii, manuscrise, icoane, precum şi jilţul ctitorului Petru Rareş.

În 1785 mănăstirea este desfiinţată până în 1932-1934, când isi reia activitatea ca mănăstire de maici. Moldovita este restaurata intre anii 1954-1960, acoperişul fiind refăcut, fundaţiile şi soclu consolidate, zidurile, turnurile şi chiliile, de asemenea, refăcute.

Manastirea Moldovita se remarcă prin iconografie, stilul picturii şi tonalitatea cromatică. Biserica pictată a mănăstirii este înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Manastirea Voronet sau "Capela Sixtina a Orientului"

Pentru ca se apropie Pastele si pentru ca unii dintre dumneavoastra ar putea alege un pelerinaj la manastirile din Moldova si Bucovina, m-am hotarat sa va ajut cu cateva informatii legate de aceste capodopere arhitecturale, totodata locuri de o incarcatura spirituala aparte. Am avut placerea de a le vizita in practica din anul trei de facultate si o sa va impartasesc din experienta unica pe care o traiesti atunci cand vizitezi astfel de locuri minunate.

Despre arta si viata spirituala din Moldova si Bucovina, criticul de arta Josef Strzygowski afirma: "Mai presus de toate cate pot fi vazute in Moldova sunt curioasele biserici care, prin policromia fatadelor, se pot compara cu biserica San Marco din Venetia sau cu Domul din Oviedo(...). Arta si viata spirituala a Bucovinei vor deveni unul dintre spectacolele Europei (...). Ceva asemanator nu ne ofera o a doua tara din lume".

Manastirile din Moldova si Bucovina sunt construite in secolele XV-XVI, cu vointa domnitorilor Stefan cel Mare, Petru Rares, Alexandru Lapusneanu, a unor boieri precum Luca Arbore, Teodor Bubuiog, logofatul Tautu sau mitropolitul Anastasie Crimca. Bisericile au fost pictate la exterior dupa 1530, la initiativa domnitorului Petru Rares.

Sapte din aceste ctitorii, cu peretii pictati si la exterior, sunt prezente in Catalogul UNESCO - "Mari monumente ale lumii".

Pentru inceput, Manastirea VORONET:

Este situata la doar patru km de Gura Humorului, in localitatea Voronet, parte componenta a orasului sucevean. Manastirea Voronet este cea mai importanta constructie monahala din vremea lui Stefan cel Mare, construita initial din lemn si ulterior zidita in anul 1488. Renumele sau este dat de pictura exterioara, compozitia majora fiind "Judecata de apoi", aflata pe peretele vestic. Aceasta, impreuna cu celebrul "albastru de Voronet" sunt considerate unice in arta orientului crestin, indreptatind apelativul "Capela Sixtina a Orientului" sau "Capela Sixtina cu fata spre lume".

A fost inaltata la cererea lui Stefan cel Mare in trei luni si trei saptamani, pentru sihastrul Daniil, pictura exterioara fiind aplicata in timpul domniei lui Petru Rares.

 În interiorul bisericii reţin atenţia jilţurile şi stranele din secolul al XVI-lea (printre altele un jilţ domnesc, o adevarată capodoperă a sculpturii în lemn), mormântul mitropolitului Grigore Roşca si cel al sihastrului Daniil.

In ceea ce priveste frescele exterioare, pictorii anonimi si-au permis unele interventii originale, astfel incat intalnim aici elemente folclorice, cum ar fi arhanghelii care suflă din buciume, instrumente specifice păstorilor de munte.

Manastirea Voronet este un monument de arhitectura aflat pe lista UNESCO.

Pentru cei care nu au vizitat aceasta manastire, impreuna cu zona superba in care aceasta se afla, va garantez ca merita sa ajungeti acolo. Pentru cei care au fost deja acolo, nu va doresc decat sa reveniti.